Crina Micnescu (40 de ani), din Gorj, lucreaza ca sofer profesionist in Spania si imblanzeste cu succes un mastodont cu o greutate de peste 40 de tone.
Crina Micnescu este o gorjeanca de 40 de ani care a mostenit pasiunea pentru masini de la tatal ei, fost sofer profesionist. De mica visa sa stapaneasca volanul si in urma cu zece ani si-a indeplinit visul: a inceput sa conduca TIR-uri.
„Eram copil si tata ma lua cu el in cursa.Imi doream sa devin si eu sofer ca tatal meu si sa conduc masini asa de mari. Nu mi-a fost teama. Ma consider mult mai in siguranta in TIR decat intr-o masina mica. In urma cu zece ani am devenit sofer profesionist si am obtinut atestele necesare pentru orice fel de transport, chiar si agabaritice si pentru produse periculoase sau explozive, mai putin de transport persoane. Este o responsabilitate si nu mi-a placut, pentru ca imi este incomod. Atunci, toata lumea a fost uimita ca vreau sa devin sofer profesionist, mai ales ca am luat permisul de la prima incercare, atat orasul, cat si sala. Doar o singura femeie din Gorj mai profesa ca sofer de TIR“, isi incepe povestea Crina.
Oprita in trafic de politisti
Crina a fost o prezenta inedita pe sosele. A condus in Romania un tir de culoare rosie, iar politistii o opreau de fiecare data pentru ca nu puteau crede ca o femeie este in stare sa stapaneasca cele mai mari masini care circula pe drumurile publice.
„Prima masina a fost un Renault Premium, iar apoi un Man rosu. Politistii ma opreau de fiecare data. Se luau chiar dupa mine. Imediat dupa ce ma opreau imi cereau sa vada permisul, nu altceva, pentru ca nu credeau ca sunt sofer profesionist. Primele mele curse au fost pe ruta Targu Jiu – Craiova. Transportam paleti la o firma din Craiova, duceam materiale de constructie“, povesteste Crina. Soferita a facut curse prin toata tara. La inceput, colegii soferi au ramas masca sa vada o prezenta blonda la volanul tirului. Cele mai amuzante reactii le-au avut angajatii depozitelor unde trebuia sa descarce marfa.
„Am facut curse in Ardeal. Duceam de la Targu Jiu paleti si apoi incarcam BCA si mergeam prin Ardeal, iar de acolo luam adeziv si duceam la depozitele de prin Targu Jiu. La inceput, colegii mei au avut tot felul de reactii, pentru ca erau surprinsi si ma apelau pe statie ca sa ma opresc cu ei la o cafea. Incet-incet au inceput sa ma cunoasca. Am fost prin toata tara. Cei de la depozitele unde trebuia sa duc marfa au fost cei mai uimiti sa ma vada la volan. Ii sunam la telefon sa-i intreb unde trebuie sa ajung, iar ei imi spuneau sa le dau soferul la telefon. Cand ajungeam la depozit ma asteptau toti, incepand de la femeia de serviciu si pana la sefi, pentru ca nu credeau“, relateaza amuzata Crina.
Criza a alungat-o din tara
Crina a plecat din tara in urma cu cinci ani. Firma la care lucra a inceput sa aiba probleme financiare. Astfel, Crina nu si-a mai putut achita ratele pentru autoturismul achizitionat si l-a pierdut.
„M-am gandit ca trebuie sa fac ceva si am luat decizia sa plec in Spania. Prima data am lucrat la o firma care nu a fost serioasa. Eu nu stiam sa vorbesc foarte bine limba spaniola. Am plecat la o alta firma de transport si de atunci lucrez acolo. Patronul a fost suprins placut sa aiba angajata o femeie. Nu am avut probleme la angajare, desi eu nu am vazut vreo spaniola care sa lucreze ca sofer profesionist. Am mai intalnit alte femei la volanul unui tir, dar din Germania si Olanda. In schimb, in Spania si in Italia mai sunt romance care profeseaza ca sofer de tir“, mai spune Crina.
Curse de mii de kilometri
Crina conduce acum un camion Daf si transporta in Italia peste si produse marine. „Sunt remorci frigorifice. Transport marfa cu temperatura controlata. E vorba de peste proaspat: peste spada, rechini, calamari, fructe de mare. Din Spania duc marfa in Italia si de acolo incarc sardine si scoici, pentru ca nu se gasesc in Spania. Merg foarte mult in zona Milano. O cursa pe care o fac are o distanta de 1.600 de kilometri. Am facut si curse mai lungi atunci cand am fost in Germania, chiar si de 3.000 de kilometri. Colegii din Spania sunt foarte amabili. Au o alta mentalitate“, adauga Crina.
Crina are un salariu motivant, dar isi doreste sa se intoarca in tara, sa-si temine casa pe care o are in constructie si sa-si deschida o mica afacere. „Nu vreau sa ies la pensie din Spania, pentru ca este foarte greu. Eu stau acasa doar sase zile pe luna. Este o munca dura. Nu ai timp liber. Aproape tot timpul il petrec in cabina. Sunt multe sacrificii pentru o femeie care vrea sa profeseze ca sofer profesionist. Nu prea ai timp de coafor sau lucruri de genul acesta“, povesteste Crina. Gorjeanca nu a avut parte de accidente. „Marea majoritate a accidentelor sunt cauzate de oboseala. Mie nu mi s-a facut niciodata somn la volan“, mai spune soferita.
